Pentru a petrece timp placut si util!

Daca aveti timp, urmariti aceste tutoriale

https://www.youtube.com/watch?v=7Mt5ZEBunIc

si daca le gasiti interesante si pe gustul dumneavoastra, faceti cont aici

http://www.marketglory.com/strategygame/kingire

si va asigur de tot sprijinul meu pentru a obtine profit.

Eu am obtinut si am vazut in extrasul de cont ca sunt bani reali!

Sfaturi culinare pentru tinerele gospodine

Tinerele gospodine au multe de invăţat de la cele cu experienţă. Mereu dorim ca să avem pe masă preparate cât mai gustoase si o familie multumită. Sfaturile celor cu experienţă ne ajută în egală măsură să mâncăm sănătos dar şi să facem economii. Dacă mâncarea este gustoasă se va consuma şi nu vom fi nevoiţi să aruncăm, ba chiar vom economisi şi timp preţios pe lângă mulţumirea sufletească.

Câteva sfaturi utile pentru tinerele gospodine…şi nu numai:
 - laptele afumat se acopera, cât este încă fierbinte, cu un şervet ud care se clăteşte şi se udă mereu până când laptele îşi pierde gustul şi mirosul de fum;
- untul rânced îşi va pierde acest gust dezagreabil  dacă se presează bine în apă rece în care s-a introdus bicarbonate de sodium (40g la 1 l apa).Se lasă în apă rece două ore apoi se clăteşte tot cu apă rece;
- branzeturile se pastreaza bine daca se invelesc intr-un servet udat si stors zilnic;
- ouale se pastreaza proaspete daca se ung cu albus de ou si se invelesc in hartie;
- surplusul de sare dintr-o mancare se scoate daca se introduce o bucatica de zahar cubic si se lasa o jumatate de minut (zaharul absoarbe sarea);
- carnea sarata si petele sarat se desareaza daca se pun pe o sita, deasupra unui vas cu apa. Fundul sitei nu trebuie sa atinga nivelul apei. Apa se schimba de cateva ori. Sarea se depune in vasul cu apa.
- carnea pentru friptura nu se spala, ci se sterge cu o carpa curata uda;
- carnea pentru fripturi se pune la inceput la foc tare , in amestec de grasimi fierbinti, darn u arse. Carnea pusa in grasimi arse capata un gust dezagreabil sin u este nici sanatoasa, dar pusa in grasimi fierbinti si intoarsa repede pe toate partile face ca albuminele sa se coaguleze sis a nu mai lase sa iasa sucurile hranitoare. Cand s-a format crusta albicioasa de albumine coagulate la suprafata carnii, se sareaza carne  si se face focul mai mic pentru a se frige si in profunzime;
fripturile nu se stopesc cu sosul in care se frig, ci cu amestec de grasime si apa rece;
- ficatul se frige cate 5 minute pe fiecare parte si apoi se sareaza. Saratul de la inceput intareste ficatul;
- creierul se lasa in apa care a fiert acoperit, pana se foloseste la masa. Scos din apa si tinut de farfurie se innegreste, asa cum se innegresc si momitele tinute in acest fel;
- pasarile vanate nu se fezandeaza prea mult, deoarece carnea devine toxica;
- carnea tare de vanat – porc mistret, caprioara, iepure – se marineaza pentru a se fragezi si a capata un gust placut. Marinata se prepara din apa si vin in amestec egal, care se fierbe cu feliute de morcov, telina, ceapa, usturoi, sare, piper boabe, frunze de dafin. In marinata fierbinte, dar nu clocotita, se pune carnea unsa cu ulei si se acopera vasul foarte bine , ca sa nu iasa vaporii. Se lasa cateva zile la rece, apoi se scoate carnea si se prepara dupa gust. Sosul de marinata se poate amesteca cu sosul in care se frige carnea;
- pestele se pune la fiert in apa fierbinte cu sare. Pestele mare se fierbe fara legume ca sa-si pastreze aroma naturala;
- pestele proaspat se cunoaste dupa: branhiile de sub operculicare trebuie sa fie rosii, carnea tare, ochii limpezi, stralucitori, sticlosi, solzi care sa se desprinda greu;
- pasarile taiate se recomanda sa nu se opareasca in scopul jumulirii de pene, deoarece carnea isi pierde din finite. Penele se smulg imediat ce pasarea a fost taiata, cat timp ea este inca calda;
- borsurile vor fi mai hranitoare daca se acresc cu bors de putina  moldovenesc,  preparat din tarate de grau care sunt bogate in vitamine si saruri minerale;
- borsurile si ciorbele se dreg cu ou batut, amestecat cu smantana, care se toarna cate putin si se amesteca;
supele crema sunt mai hranitoare daca se adauga mai mult lapte decat zeama in care au fiert legumele si daca la masa se adauga in farfurie o lingura de smantana, putin unt sau branza rasa;

Pescuitul si relaxarea in mijlocul naturii

"Dintr-un om poţi să fɑci oricând un vânător, dɑr dintr-un vânător om... niciodɑtă",
spuneɑ o veche zicɑlă româneɑscă. Nu ştiu dɑcă este ɑdevărɑt şi pentru pescɑri,
însă un lucru este cert: odɑtă virusul pescuitului intrɑt în sângele unui om, ɑcestɑ nu mɑi poɑte
fi combătut.

In acest articol va voi prezenta un mic ghid cu sfaturi pentru pescari 

incepatori.Pescuitul nu este cine stie ce arta, insa ca sa prinzi peste 

ai nevoie de cateva informatii simple pe care trebuie sa le urmezi 

intocmai la partidele de pescuit. 

Intotdeauna trebuie sa stii ce e mai important, si sa adaptezi partida 

de pescuit la conditiile pe care le ai. Intr-o ordine o sa va spun toate 

lucrurile ce trebuie luate in seama la pescuit.

Sfaturi pentru pescari incepatori

Nada de pescuit. In general puteti spune ca momeala este importanta, 

insa si mai importanta este nada de pescuit. Pestii nu vin pentru 

momeala la montura dvs. ci pentru nada. Daca aceasta il atrage pe 

peste, va veni in numar mai mare. 

Sfaturi mai multe despre nade si momeli puteti gasiti.

Momeala de pescuit. Dupa nada, desigur, momeala este din nou foarte 

importanta. In functie de ceea ce pescuiti, va recomand urmatoarele 

momeli. La caras, cu siguranta este indicat viermisorul, rama sau 

mamaliga, in timp ce la crap, este indicat boiliesul, porumbul,peletele, 

cubuletul de mamaliga.

Montura de pescuit. Are si ea o importanta foarte mare. 

Va recomand monturi cu arc,unde sa puneti nada, pentru ca acestea 

atrag pestii. O montura simpla, fara momitor, scade sansa de captura 

a pestilor, mai ales daca nu ati nadit in apa in prealabil.

Lanseta/undita de pescuit. Nu au foarte mare importanta, decat pentru 

a avea lanseuri mai mari si pentru a scoate pestii mai usor, 

in functie de pestele prins. De exemplu, la caras puteti folosi 

lansete pana in 3 metri, in timp ce la crap, se recomanda lansete 

peste 3 metri pana in 3.9m.

Inspectati balta bine de tot. Pe orice balta nou care mergeti, 

incercati sa vedeti locurile cele mai bune, in zona stufului, 

in zona de platouri intinse, in zona de ghioluri si zone mai 

adanci (vara), si desigur, in zone in care pestele stiti ca 

frecventeaza daca ati mai fost la balta respectiva.

Fiti atenti pe solunar si pe vreme. Vremea reprezinta un factor 

important la pescuit, la fel si solunarul, va recomand sa mergeti 

atunci cand vremea este ok, si de asemenea, cand solunarul va da 

sansa buna spre foarte buna. Cele mai bune perioade sunt 

in perioadele in care este luna plina sau luna noua.

MARKETGLORY

MarketGlory este un joc de strategie, in care aveti posibilitatea de a va converti moneda virtuala in bani reali. Este un joc de browser online, prin urmare nu trebuie sa va instalati niciun program suplimentar pentru a juca. Este unul dintre putinele jocuri de business in care sunteti rasplatiti pentru activitatea zilnica. Fiind un joc de simulare, va ofera posibilitatea de a lupta, de a munci, de a deschide companii si de a porni razboaie. Este un joc foarte complex si cu cat jucati mai mult, cu atat veti avea mai multe optiuni pentru dezvoltarea personala.

Eu am vazut banii reali in contul bancar al prietenei mele si m-am inscris.

 http://www.marketglory.com/strategygame/mirela1810

Ecologistiii trag un semnal de alarma!!!

Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent daca locuim in mijlocul unui oras sau la marginea unei (foste) paduri: poluare, alunecari de teren, schimbari climatice majore. Cu
totii contribuim la aceasta distrugere, constienti fiind de raul ce ni-l
producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca
se topesc. Pe langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga
seceta, gerul, incendiile, alunecarile de teren, caderile de grindina, padurile
din Romania resimt efectul global al schimbarilor climatice de mediu. Peste
jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormala a arborilor.
Pretul scazut al lemnului in tara stimuleaza exportul si incurajeaza exploatarile. Acesta
este unul dintre factorii care pericliteaza viitorul padurilor din Romania.
Problema defrisarilor padurilor nu se aplica doar in tara
ci si in capitala, chiar daca sunt perfect constienti ca Bucurestiul este cea
mai poluata capitala Europeana cu praf si noxe, nimic nu ii impiedica sa taie
arborii din oras pentru mai multe parcari pentru masini si autostrazi mai
largi. Arborii au o energie electrostatica in frunze ce retine praful,
zgomotul, vantul  iar fara ei un om inghite 273 tone de praf pe km² cat
exista in Bucuresti.

In Romania ecologistii sunt considerati inca visatori in
vreme ce Occidentul a transformat ecologia intr-un crez, o datorie fata de
echilibrul si armonia naturii.
Agentia de Protectie a Mediului a respins mai multe
proiecte ce contineau taierea arborilorr de pe autostrazi dar nu a fost luata
in considerare, proiectele fiind votate cu acordul primariei.
Prima conditie pentru a rezolva aceasta problema ar fi sa admitem ca ea
exista  si ca padurile Romaniei dispar pe zi ce trece. In tara noastra
omul vede in padure doar un cont in banca si consecintele le suporta toata
natiunea. Si o problema la fel de mare este si faptul ca daca padurile dispar,
odata cu ele ar pieri 70% din speciile de plante si animale salbatice. Cu cat
suprafata padurilor se reduce, lupul si ursul cauta hrana mai aproape de
asezarile umane iar ultimii reprezentanti ai unor specii de pasari aproape
inexistente in multe din tarile Europei, vor disparea.
Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va duce la dezechilibre
ecologice foarte grave, ca degradarea terenurilor. Fara paduri si vietuitoarele
lor, va disparea o resursa capitala pentru turism caci peisajul montan, cel al
statiunilor vor suferi mutilari irecuperabile.
Nu degeaba invatam in scoala mult cunoscutul cliseu: “Padurea reprezinta plamanul
planetei!” . De-a lungul timpului, padurile au fost taiate spre folosul
oamenilor pentru diverse intrebuintari: combustibil, obtinerea mobilei,
obtinerea hartiei si a altor elemente din lemn. Cel mai trist este ca aceasta
taiere a padurilor s-a facut intr-un mod necontrolat, mai ales dupa anul 1989,
cand taranii si-au “primit” inapoi padurile care erau in administratrea
statului. Aceasta retrocedare a padurilor a insemnat in anumite zone o
defrisare fara o replantare de ulterioara. De cele mai multe ori, disparitia
arborilor nu afecteaza doar calitatea aerului, ci poate provoca si alunecari de
pamant, in acele zone in care solul este instabil. Defrisarile si despaduririle
reprezinta si distrugerea habitatului animalelor si periclitarea vietii
acestora.
Intr-un articol publicat de impactnews se afirma un adevar crud: Romania este singura tara din
Europa in care suprafata padurilor se reduce in permanenta, iar ritmul
defrisarilor il depăşeşte pe cel din tarile africane.
Situaţia dezastruoasa a padurilor din ultimii ani este confirmata de fotogramele
realizate de N.A.S.A., utilizate in cercetarile stiinţifice de Boston
University în colaborare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice –
I.C.A.S. şi de proiectul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor şi al
Agenţiei Europene de Mediu, Corine Land Cover 2000. Si asta te face sa te
intrebi cum este posibil asa ceva intr-o tara europeana in secolul 21!
…..si  Codrul era frate cu romanul candva.

Secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi
Silvice din Bucureşti, Marian Ianculescu declara: “La ora actuală, avem circa
trei milioane de hectare de teren calamitat, o treime din terenul arabil, iar
soluţia pentru redresarea suprafeţei sau protecţia mediului o reprezintă
plantarea a circa 700.000 de hectare de pădure, care va avea rolul de a proteja
solul împotriva inundaţiilor şi a altor fenomene, dar şi rolul de reţinere a
CO2, principala sursă de poluare’.
Acesta a precizat că au fost defrişate păduri, fără a mai fi împădurite. Ca efect al
retrocedărilor, au fost defrişate în jur de 70.000 – 80.000 de hectare, iar
tăierile în delict şi modul ilegal de exploatare a dus la rărirea pădurilor pe
câteva sute de mii de hectare. Aceste actiuni explica fenomenele producerii
alunecărilor de teren, a deşertificării sau chiar a agravării unor fenomene
meteorologice.
România are un fond forestier de 6,3 milioane de hectare, doar 27 la sută din
suprafaţă, în timp ce alte ţări din Europa au peste 50 la sută. Studiile spun
ca Romania ar trebui să ajungă la 40 la sută suprafata impadurita, pentru a fi evitate
inundaţiile sau alunecările de teren, dar şi creşterea poluării. Plantarea de arbori este una dintre cele mai eficiente solutii pentru a estompa efectele gazelor emanate de masini, gazele provenite
din industrie.

WWF
(World Wide Fund for Nature)
Fondată în 1961, WWF este cea mai mare organizaţie internaţională independentă care derulează
proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de
susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.
Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la
nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de
pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp,
poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia
Europeană.
Ecoregiunea Dunăre-Carpaţi, din care ţara noastră face parte, a fost
inclusă de WWF printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, având o
biodiversitate remarcabilă. În anul 1998, WWF a înfiinţat Programul Dunăre-Carpaţi,
cu sediul la Viena, cu scopul de a conserva zonele naturale din patru ţări:
România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.
WWF România, parte a Programului regional Dunăre- Carpaţi, a fost fondat în
anul 2006. Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţara: la
Braşov şi la Baia Mare.
Obiectivele principale ale organizaţiei sunt conservarea, refacerea şi
administrarea responsabilă a zonelor naturale din Munţii Carpaţi şi din lungul
Dunării.
Concret, proiectele derulate de WWF în România „ se luptă” cu dezvoltarea economică haotică, cu
proiecte care nu țin cont de
impactul asupra mediului, în special în ariile protejate din Munții Carpați și de-a lungul Dunării. În paralel cu proiectele de
conservare, WWF derulează campanii de
informare asupra problemelor de mediu din România şi de la nivel global, asa
cum este campania Earth Hour(Ora Pământului).

Poluarea și defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de
mediu identificate de români, se arată într-un studiu realizat pro bono de
către compania Synovate pentru WWF. 8 din 10 români condamnă poluarea aerului,
a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și a noxelor drept principalele surse ale “intoxicării”. Mizeria, gunoaiele în general, sunt probleme care îi afectează
pe cea mai mare parte dintre respondenți. Lipsa
parcurilor și, în general, a spațiilor verzi, constituie un motiv de ingrijorare pentru mai mult de
jumătate dintre persoanele care au participat la studiu; 60% dintre acestea
sunt îngrijorate de soarta pădurilor din România, în mod particular de problema
defrișărilor.

WWF consideră drept o prioritate protejarea şi conservarea
pădurilor din România, cu atât mai mult cu cât in ţara noastră se găsesc
250.000 de hectare de păduri seculare, una dintre cele mai întinse suprafețe din Europa. Aceste
paduri se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai ameninţătoare
este tăierea, atât sub formă legală cât şi ilegală, ambele cauzate de faptul că
aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecţie totală. WWF atrage
atenţia asupra nevoii de acţiune imediată, în scopul păstrării ultimelor păduri
seculare care au mai rămas în regiunea noastră. În prezent, WWF sprijină
protejarea a peste 1300 de hectare de păduri seculare. Peste 1.000 de
hectare din pădurea seculară de la Strâmbu Băiuţ, din Maramureş, au fost puse
sub protecţie provizorie, până la declararea zonei drept rezervaţie naturală,
demers iniţiat de WWF în anul 2010. Alte 350 de hectare de pădure seculară
din Pădurile Şincii (judeţul Braşov) sunt protejate prin fondurile colectate în
campania 2% de anul trecut, demers care continuă şi în acest an. Conform noului studiul, 5 din 10 români cunosc cel puțin o organizație care se
ocupă cu protecția mediului. 4 din 10 au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de
sănătate (33%) și ajutorarea bătrânilor (32%). Doar 7% dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor.
Studiul mai arată totodată că percepția pe care o au românii asupra produselor ecologice este aceea a unui „produs natural”, „ făcut la țară” sau „făcut în casă”, un „produs de calitate”, „conceput după o rețetă veche”, „rețetă tradițională”. La nivel declarativ, 42% dintre participanții la studiu sunt cumpărători de produse atestate ecologic, provenite atât din România, cât și din export, consumând aceste produse în medie de 1,8 ori pe lună. 66% dintre cumpărătorii de produse atestate ecologic își motivează preferința pentru acestea prin faptul că „le consideră sănătoase”, iar 38% „le consideră de calitate superioară”. Conform opiniei respondenților, principala barieră care stă în calea consumului de produse tradiționale și de produse ecologice o reprezintă prețul prea ridicat al acestora, urmată de slaba prezență a acestor produse la raft. Principalul canal de unde respondenții își achizitionează alimentele ecologice este supermarket-ul
(44%).
Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban național și a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Studiul a fost realizat în perioada februarie-martie 2011.
Situatia nu se va reglementa decat in… sutede ani.
Cercetatorii si ecologistii sunt ingrijorati de defrisarile irationale de
paduri, ceea ce duce la catastrofe naturale. In ultimii ani, Romania se
confrunta cu inundatii din ce in ce mai devastatoare, calduri greu de suportat,
grindina, furtuni. Cercetatorii in climatologie sustin teoria schimbarilor
climatice generate de activitatile umane. Pe langa poluarea industriala,
taierea arborilor reprezinta cauza principala a incalzirii atmosferei,
alunecarilor de teren, inundatiilor. Politicienii romani ignora rezultatele
stiintifice. Lupta cu mafia o da mai mult Ministerul Mediului si Padurilor,
desi nu este singura institutie abilitata sa puna capat jafului din codrii
Romaniei. Garda Nationala de Mediu, prin Directia de Control a Habitatelor
Naturale, Biodiversitate si Arii Protejate, a efectuat, de la inceputul anului
si pana in prezent, 843 de controale in zonele suspectate de defrisari ilegale
si depozitarea rumegusului pe malurile raurilor. Comisarii de Mediu au aplicat
238 de amenzi contraventionale in valoare de 1.058.050 RON, 40 de avertismente
si au inaintat si o sesizare penala, precizeaza director Florian Udrea. Arborii
taiati ajung materie prima pentru gaterele care au impanzit tara. Munti de
rumegus. Intr-o localitate din judetul Sibiu ar functiona nici mai mult nici
mai putin decat 30 de gatere, un record mondial daca se compara chiar cu un sat
din Siberia unde padurea “cade” pe oameni si nu ar fi mai mult de 15
gatere. Mormanele de rumegus au ajuns sa schimbe relieful Romaniei. Comisarii
GNM au descoperit, in comuna Suseni din judetul Harghita, un munte de rumegus
de aproximativ 3 km lungime si de inaltimea unui bloc. In statiunea Covasna, in
zona garii, se afla de asemenea un depozit de rumegus care a ajuns la
dimensiuni impresionante. In comuna Agas din judetul Bacau, pe valea
Trotusului, se vad depozite de rumegus lasate mostenire de diverse firme care
s-au desfiintat (unele doar cu numele) sau care au fost vandute cu depozite cu
tot. In urma lotrilor, pamantul o ia la vale cu 77 km/ora.  In zonele unde padurile au fost defrisate, apa
loveste cu toata puterea, noptile de vara au caracteristici tropicale, pamantul
o ia la vale inghitind case si oameni. Cand excesul de apa se acumuleaza in
punctul de varf al unei pante, se exercita o presiune puternica asupra solului
si a pietrelor instabile. Acestea, la randul lor, se prabusesc distrugand tot
ce intalnesc in cale. Pietrele si pamantul o iau la vale cu viteze de pana la
77 km pe ora. Climatologii si meteorologii nu pot contrazice realitatea, chiar
daca nu dau intreaga vina pe defrisari. Dupa opinia lor, inundatiile nu sunt
cauzate exclusiv de defrisari, dar sunt amplificate de acestea. Un punct de
vedere sustinut de specialistii in climatologie de fiecare data cand au loc
dezbateri pe tema schimbarilor climatice si a dezastrelor. Despaduririle
influenteaza negativ scurgerile de pe versanti, de aceea, dupa o ploaie
torentiala, sate intregi, poduri si sosele sunt scufundate in apa. Padurile pot
frana torentele, oprindu-le forta distrugatoare si pot avea un rol major in
ciclul hidrologic. Apa din precipitatii este acumulata intr-un fel in zonele
impadurite, altfel unde locul este uscat, fara pic de vegetatie. Acolo unde nu
este padure, vantul nu mai intampina rezistenta si va transporta precipitatiile
pe o suprafata mult mai mare. Radiatiile solare se reflecta mai puternic in
regiunile fara paduri, de aceea la campie verile sunt mai greu de suportat
decat in regiunile de deal si munte. Defrisarile contribuie cu 34,5% la
degradarea solului. Relieful in panta si lipsit de vegetatie favorizeaza seceta
si viiturile.
A mai ramas o treime din suprafata padurilor, sa le salvam!
Padurile au crescut singure, omul le-a taiat ca sa castige teritoriu, sa se dezvolte, dar s-a ajuns la un punct de dezechilibru cand padurea, prin lipsa ei, se va razbuna pe om si-l va distuge incet …dar
sigur.
“Padure virgina”…doar o legenda pentru copiii nostri…si nu ar fi fost daca factorul antropic nu ar fi exagerat la un moment dat!
autor: Stud. Ing. Silvic Ecaterina Nicoleta Chesnoiu, Master Peisaj si Teritoriu, anul.II, Facultatea de Urbanism, UAUIM „Ion Mincu” – București

Webliografie

http://jack72.ecosapiens.ro/taierea-padurilor-o-problema-nerezolvata-nici-pana-in-prezent/
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/8586701.stm)
http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/06/defrisari-si-paduri/
http://totb.ro/?p=12219
http://www.universulpadurii.ro/index.php?name=News&file=index&catid=22
http://www.ecomagazin.ro/despre/defrisari-apuseni/
http://orlandobalas.files.wordpress.com/2011/04/defrisare.jpg
http://pestishor.files.wordpress.com/2008/07/defrisare-moldova-4.jpg

Padurile noastre

Poluarea si defrisarea padurilor sunt principalele probleme de mediu identificate de romani, in conditiile in care peste jumatate dintre acestia se declara ingrijorati de soarta padurilor, potrivit unui studiu realizat de compania Synovate pentru WWF.
Conform unui comunicat al WWF, 81% dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare. Opt din zece romani condamna poluarea aerului, a solului, a padurilor si a apei si considera poluarea industriala, chimica si a noxelor drept principalele surse ale poluarii, in general.

Mizeria, gunoaiele, in general, deseurile sunt probleme care ii afecteaza pe cea mai mare parte dintre respondenti.

Lipsa parcurilor si, in general, a spatiilor verzi constituie un motiv de ingrijorare pentru mai mult de jumatate dintre persoanele care au participat la studiu. 60% dintre acestea sunt ingrijorate de soarta padurilor din Romania, in mod particular de problema defrisarilor. Totodata, respondentii considera probleme de mediu si lipsa de civilizatie, lipsa educatiei de mediu, coruptia, dezinteresul autoritatilor si slaba mediatizare in media a acestor aspecte.

Conform studiului, cinci din zece romani cunosc cel putin o organizatie care se ocupa cu protectia mediului, iar patru din zece au declarat ca au facut donatii in trecut, suma medie donata fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donatiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de sanatate (33%) si ajutorarea batranilor (32%). Doar 7% dintre respondenti au facut donatii pentru protectia mediului si a animalelor.

In ceea ce priveste produsele ecologice, 42% dintre romani cumpara astfel de produse. Conform studiului, perceptia pe care o au romanii asupra produselor ecologice este aceea a unui "produs natural", "facut la tara" sau "facut in casa", un "produs de calitate", "conceput dupa o reteta veche", "reteta traditionala".

La nivel declarativ, 42% dintre participantii la studiu sunt cumparatori de produse atestate ecologic, provenite atat din Romania, cat si din export, consumand aceste produse in medie de 1,8 ori pe luna. 66% dintre cumparatorii de produse atestate ecologic isi motiveaza preferinta pentru acestea prin faptul ca "le considera sanatoase", iar 38% "le considera de calitate superioara".

Potrivit opiniei respondentilor, principala bariera care sta in calea consumului de produse traditionale si de produse ecologice o reprezinta pretul prea ridicat al acestora, urmata de slaba prezenta a acestor produse la raft.

Principalul canal de unde respondentii isi achizitioneaza alimentele ecologice este supermarketul (44%).

Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban national si a implicat 891 de respondenti, barbati si femei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 64 ani. Studiul a fost realizat in perioada februarie-martie 2011.

Infiintata in anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este cea mai importanta organizatie internationala care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii, in peste 100 de tari. Misiunea WWF la nivel global este sa opreasca degradarea mediului inconjurator si sa construiasca un viitor in care oamenii traiesc in armonie cu natura.

Synovate, parte a Aegis Group - un lider mondial in servicii de marketing, a fost fondata in 2003 si este una dintre cele mai mari companii de cercetarea pietii si sondarea opiniei publice. Compania isi desfasoara operatiunile in peste 60 de tari, avand peste 120 de birouri si 6.000 de angajati.

conform:  http://www.ziare.com/social/poluare/

Minunile naturii

Dumnezeu ne-a lasat o lume minunata pe care noi o distrugem zi de zi fara incetare si, in lacomia noastra, fara sa realizam ca in acest mod ne condamnam singuri. Natura este cea unde ne refugiem atunci cand vrem sa evadam din cotidian ca sa nu mai vorbim despre binefacerile pe care aceasta le are asupra sanatatii noastre.

Daca in privinta personalitatii putem spune ca suntem ceea ce facem, in ceea ce priveste sanatatea putem spune ca suntem ceea ce mancam si, de ce nu, ceea ce respiram. Daca vom respira un aer poluat atunci sanatatea noastra va fi cu siguranta una subreda, insa daca vom avea mai multa grija de natura atunci aerul va fi unul mai curat iar sanatatea noastra mai buna.

Am invatat de la parintii mei sa iubesc florile, copacii natura si sa respect aceste minunatii fara de care viata noastra ar fi cenusie si searbada. Suntem cu siguranta mai aproape de Dumnezeu atunci cand suntem in mijlocul naturii. Sunt constienta ca probabil nu voi schimba lumea cu acest articol si ca nu voi schimba mentalitatea unora care nu stiu decat sa fure ca sa se imbogateasca. Stiu ca poate nu voi reusi sa schimb mare lucru de una singura, insa am convingerea ca daca fiecare din noi ar face ceva, cat de putin in acest sens, ceva s-ar schimba in bine cu siguranta.

Sa incercam sa sesizam si sa facem cunoscute mai departe toate “crimele pe care ar fi sa le observam impotriva naturii, sa incercam sa  reciclam mai mult sau orice altceva care ar putea sa salveze natura, sa facem. Sa nu ne ascundem in ignoranta. Acest articol este putinul pe care am reusit sa il fac eu cel putin pana acum si sper sa reusesc sa fac mai mult pe viitor. Cred ca trebuie sa fim mai constienti de importanta  padurilor pentru sanatatea noastra sufleteasca si trupeasca si sa incercam sa iubim si sa ocrotim mai mult natura.